Ambasadorul britanic: Lipsa de transparenţă în contractele de achiziţii determină probleme majore

Potrivit acestuia, România a progresat considerabil în ultimii ani în sancţionarea conflictului de interese, însă măsurile nu sunt uniforme la nivel naţional.

"Ne dorim o transparenţă mai mare şi mecanisme mai puternice pentru prevenirea corupţiei în achiziţiile publice. Este evident că România a progresat considerabil în ultimii ani în sancţionarea conflictului de interese. Cu toate acestea, măsurile nu sunt uniforme peste tot în ţară, iar lipsa de transparenţă a autorităţilor locale în acordarea contractelor continuă să fie o problemă majoră", a declarat Brummell, într-o conferinţă privind achiziţiile publice.

Ambasadorul a vorbit şi despre ultimul raport al Comisiei Europene asupra Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), care atrage atenţia asupra defectelor persistente din domeniu.

"Anul trecut, Agenţia Naţională de Integritate a identificat mai mult de 500 de cazuri de conflicte de interese în derularea procedurilor de achiziţii. Din acest motiv, implementarea sistemului de prevenire a conflictelor de interese trebuie să rămână o prioritate. Nu în ultimul rând, sectorul public şi cel privat au nevoie să fie pregătite pentru aplicarea noului cadru legislativ pentru a creşte gradul de cunoaştere al noilor directive. Guvernul britanic a organizat până acum mai multe de 200 de sesiuni de training pentru angajaţii din sectorul public. Cadrul legislativ în acest domeniu a suferit modificări multiple în ultimii zece ani în România, iar lipsa de stabilitate a legilor crează probleme în continuare. De aceea, noi credem că cele trei elemente sunt esenţiale: proceduri mai simple, mai flexibile şi mai transparente", spune Brummell.

În România, achiziţiile publice reprezintă o piaţă de 15 miliarde de euro.

"Apreciem eforturile Guvernului de a îmbunătăţi cadrul legislativ şi sper că aceste modificări (ale legislaţiei privind achiziţiile publice, n.r.) vor fi finalizate în urma unor ample dezbateri cu toţi cei interesaţi. Aş dori să vă dau detalii despre perspectiva britanică în implementarea noilor reguli. Negocierea noilor directive la nivel european a fost foarte importantă pentru noi. Achiziţiile pot avea un impact major asupra funcţionării pieţei interne. Statele membre au muncit din greu în ultimii zece ani să construiască economii mai competitive prin promovarea concurenţei sau investiţiei în infrastructură şi educaţie. În acest context, reformarea politicii de achiziţii publice trebuie să fie o prioritate strategică pentru creştere economică oriunde în Uniunea Europeană", a afirmat ambasadorul Marii Britanii.

Acesta a subliniat că Marea Britanie a implementat deja directiva privind achiziţiile în sectorul public.

"Din experienţa noastră de până acum, aş dori să atrag atenţia asupra unor elemente pe care le considerăm esenţiale şi în România. În primul rând, este crucială simplificarea procedurilor în beneficiul întreprinderilor mici şi mijlocii, în acelaşi timp cu respectarea criteriilor de transparenţă şi concurenţă. Firmele mici au un potenţial mare în a genera locuri de muncă, creştere economică şi inovare. Sunt exemple foarte bune din UK în care acordarea de mai multe contracte unor companii mici a redus costurile cu până la 90%, de exemplu în furnizarea de servicii IT sau de transport pentru Guvern", a adăugat Brummell.

De asemenea, în opinia sa, flexibilitatea mai mare şi libertatea mai mare de negociere a contractelor pot duce la rezultate mai bune.

"Acesta este un avantaj atât pentru furnizor cât şi pentru Guvern, dar mai ales pentru plătitorii de taxe. Limitarea criteriului preţului cel mai mic în selecţie, dar şi folosirea extinsă a cataloagelor electronice sunt modificări pozitive", a mai spus ambasadorul.

Mircea Popa, secretar general adjunct în Ministerul Transporturilor, a afirmat, prezent la aceeaşi conferinţă, că sectorul achiziţiilor publice este un domeniu extrem de delicat, unde mulţi ofertanţi vin cu propuneri avantajoase financiar, dar fără să aibă capacităţile necesare pentru a-şi susţine oferta.

"Foarte multe proiecte de investiţii în infrastructură au durat foarte mult, pornind de la simplul anunţ până la atribuirea efectivă, la contestaţia ulterioară, au dus la un impact negativ atât asupra investiţiilor în infrastructură, cât şi la finalizarea acestor lucrări, dar şi la crearea unor suspiciuni în ceea ce priveşte nerespectarea transparenţei, nerespectarea legislaţiei achiziţiilor publice şi nu puţine cazuri de corupţie. Mulţi ofertanţi veneau cu propuneri extrem de avantajoase financiar, preţuri foarte mici, dar poate nu aveau capacitatea ulterioară de a susţine oferta făcută, poate nu aveau capacitatea tehnică de a se ridica la nivelul pretenţiilor calitative. Noua directivă nu pune accent pe preţul cel mai scăzut, ci trimite într-o zonă a unor garanţii financiare. Este vorba de garanţia celui mai bun cost pe toată durata ciclului de viaţă. Trebuie să vedem la o investiţie în infrastructură, deşi aparent preţul cel mai scăzut ar fi foarte benefic, trebuie să avem în vedere şi durata ciclului de viaţă", a afirmat Popa.

El susţine că mulţi angajaţi din administraţia centrală care lucrează în domeniul achiziţiilor publice se ocupă "atât de achiziţii de creioane, de pixuri, dar şi de elaborarea caietelor de sarcini pentru achiziţii mai mari", fiind nevoie de un training constant şi de o motivare financiară corespunzătoare.

"Este nevoie de transparenţă, de conştientizare şi de responsabilizare a tuturor autorităţilor contractante. Domeniul achiziţilor publice în autorităţile publice centrale este un domeniu deosebit de delicat. Este nevoie de pregătire, este nevoie de motivare, de personal şi de înţelegerea principiilor concurenţiale. Ministerul Transporturilor are în portofoliu, sub autoritate sau în coordonare companii care fac investiţii extrem de mari, de valori foarte mari şi de importanţă strategică deosebită, mă refer la CNADNR, Metrorex, CFR SA. Pentru fiecare proiect este nevoie de studiu de fezabilitate. Achiziţia acestora implică sume foarte mari de bani", a arătat Popa.

În România, achiziţiile publice reprezintă o piaţă de 15 miliarde de euro.